Unul din obiectivele principale ale consultatiei prenatale este identificarea sarcinilor cu risc, aceste sarcini necesitind o monitorizare speciala. Pe parcursul sarcinii gravida va discuta in permanenta cu medicul ginecolog, pentru a intelege schimbarile prin care trece organismul ei. In cadrul acestei consultatii se va efectua un control ginecologic, insotit de analize specifice (examen Babes – Papanicolau + examenele de secretie vaginala) si de cele generale (sange + urina). Se va consilia viitoarea gravida in privinta adoptarii unui mod de viata sanatos (de ex. renuntarea la fumat, la consumul de alcool), administrarea de vitamine (acid folic – administrat corect : cu 3 luni inainte de sarcina), oprirea pilulelor contraceptive cu 3 luni inainte de a concepe un copil.

Tot in cadrul acestui prim consult se va efectua si examenul clinic general (masurarea greutatii, inaltimii, tensiunii arteriale si frecventa pulsului arterial) si cel obstetrical. Medicul va va recomanda setul de analize corespunzatoare primului trimestru – analize de sange si urina, completate de cele ginecologice.

Pentru a stabili localizarea sarcinii, varsta gestationala si viabilitatea produsului de conceptie, se va efectua o prima examinare ecografica. Este important ca aceasta investigatie sa fie facuta in trimestrul I, pentru ca prin masuratorile efectuate la aceasta ecografie va putea fi stabilita cu acuratete varsta sarcinii, ce reprezinta o informatie extreme de importanta mai ales pentru femeile ce au cicluri menstruale neregulate. La acest prim consult, medicul va face viitoarei mame recomandarile cu privire la urmatoarele controale, la igiena sarcinii (alimentatie, sport, activitate sexuala, imbracaminte).

Ecografia morfologica de trimestrul I se realizeaza in intervalul de 11 – 14 saptamani. Acest interval nu a fost ales intamplator, el reprezentand o fereastra de timp la limita dintre trimestrul I si trimestrul II de sarcina. Dupa 11 saptamani fatul este suficient dezvoltat astfel incat sa se poata realiza o analiza detaliata a anatomiei sale, cu posibilitatea depistarii precoce a unor malformatii grave. Fara a putea spune ca dezvoltarea fatului este completa la aceasta varsta structura grosiera a tuturor organelor este, totusi, finalizata.

Anumite organe, precum inima, de exemplu, sunt, intr-adevar complet formate structural si functional, urmand ca pe parcursul urmatoarelor luni doar sa creasca in dimensiuni si sa capete o textura mai rezistenta. Altele, precum plamanii, sistemul nervos central (creierul) vor suferi, inca numeroase transformari, atât la nivel de structura, cat si functie. Dar in ansamblul sau fatul are aspectul unei fiinte umane, usor disproportionat, realizand intreaga gama de miscari.

S-a ales ca limita superioara varsta de 14 saptamani deoarece dupa aceasta data incepe trimestrul al doilea si in multe tari este limita superioara pana la care se poate face o intrerupere de sarcina. De aceea, este preferabil a realiza o analiza cat mai detaliata a fatului si a lua o decizie inainte de acest moment. In plus, dupa 14 saptamani fatul isi schimba pozitia in uter, facand examinarea mai dificila.

Consultatiile prenatale din trimestrul II cuprind discutii despre evolutia sarcinii, examenul clinic general, monitorizarea cresterii in greutate, valorile tensiunii arteriale. Se noteaza data aparitiei primelor miscari fetale (data perceperii PMF de catre gravida; acest lucru se intampla intre saptamanile 18 – 22 la prima sarcina si intre saptamanile 16 – 20 la urmatoarele sarcini).

Tot in cadrul acestor consulturi se monitorizeaza bataile cordului fetal (BCF), se masoara circumferinta abdominala si inaltimea fundului uterin. Intre saptamanile 20-22 se realizeaza morfologia de trimestru II.

In conditii speciale acest interval poate fi extins intre 18 si 24 saptamani. Cu toate acestea vizibilitatea este redusa la 18 saptamani si, mai ales, unele organe nu sunt complet dezvoltate, in special parti ale sistemului nervos central. La 24 saptamani, in eventualitatea in care se depisteaza o anomalie severa a fatului, intervalul de timp in care se pot efectua teste suplimentare, cum ar fi amniocenteza, si se pot lua decizii referitor la continuarea sarcinii, este foarte scurt sau chiar lipseste in totalitate.