Sindromul de apnee in somn

o-sleep-better-facebook

 

Sindromul de apnee obstructiva In somn (SAOS) este o conditie caracterizata prin pauze respiratorii (apnei) repetate In cursul somnului, cu durata de cel putin 10 secunde, datorate ingustarii dinamice a cailor aeriene superioare (CAS) pana la colabarea lor (astuparea lor completa), cu scaderea repetata a continutului de oxigen In sange (desaturari) si treziri scurte repetate (microtreziri) ce duc la destructurarea somnului, somnolenta diurna si grave complicatii cardiovasculare si metabolice.

Manifestarile diurne (din timpul zilei) includ:

  • somnolenta diurna excesiva
  • tulburari de concentrare si de memorie
  • iritabilitate, scaderea tolerantei la frustrare, ostilitate, depresie
  • probleme cardiovasculare: hipertensiunea arteriala este foarte strans asociata cu apneea In somn. Apneea este dea mai comuna cauza de hipertensiune secundara. Pauzele respiratorii nocturne produc descarcari de adrenalina, ale carei efecte persista si diurn, ducand la cresterea persistenta a tensiunii arteriale. Apneea predispune la evenimente cardiovasculare acute cum ar fi infarctul de miocard si accidentele vasculare cerebrale. La multi pacienti cu tulburari de ritm cardiac cum ar fi fibrilatia atriala recurenta se descopera In cadrul bilantului de investigatii pentru fibrilatie prezenta apneei In somn.
  • tulburari metabolice: apneea perturba echilibrul hormonal si metabolic al organismului, astfel Incat se asociaza cu cresterea glicemiei si cu modificari patologice ale lipidelor
  • tulburari de dinamica sexuala: lipsa de oxigen din cursul noptii si perturbarea arhitecturii somnului produc impotenta la barbati si frigiditate la femei
  • cefalee matinala (durerea de cap la trezire) se explica prin cresterea cantitatii de dioxid de carbon (CO2) in sange

Manifestari nocturne:

  • Pauze respiratorii atestate de anturaj
  • Transpiratii nocturne
  • Nicturie (urinari frecvente In cursul noptii)
  • Regurgitatiile acide si arsurile (pirosis)
  • Uscaciunea mucoaselor
  • Trezirea repetata cu senzatie de asfixie

Factorii de risc sunt:

  • Sexul masculin: barbatii sunt de doua ori mai predispusi decat femeile pentru apneea In somn; o data cu menopauza, riscul femeilor de a avea apnee In somn se egalizeaza cu al barbatilor
  • Obezitatea predispune la apnee In somn, dar apneea poate apare si la persoanele cu greutate normala
  • Barbia mica sau pozitionata posterior si alte anomalii craniene pot presispune la apnee In somn, prin migrarea posterioara a bazei limbii
  • Obstructia nazala si marirea amigdalelor pot creste riscul de apnee, ca si faringele Ingust: uitati-va In oglinda cu gura deschisa pronuntand vocala „a!”: daca nu vedeti omusorul, pentru ca e ascuns dupa radacina limbii, aveti un faringe Ingust la intrare si un risc mare de apnee In somn.

Alti factori de risc: insuficienta cardiaca, sechelele post accident vascular cerebral sau post traumatism cerebral si substantele care deprima centrii respiratori

SAOS este cea mai frecventa boala legata de somn, o adevarata problema de sanatate publica, iar probabilitatea unui subiect de a avea apnee obstructiva In somn depinde de prevalenta bolii In populatia studiata. La adultii de varsta medie boala apare la 2% la femei si de 4% la barbati. La persoanele obeze, boala afecteaza pana la 80% din pacienti.

Complicatiile SAOS:

Tip de complicatii Consecinte
Cardiovasculare Hipertensiune arteriala sistemica

Complicatii aterotrombotice: cerebrale, coronariene, periferice

Risc de tromboza venoasa si intracavitara

Cord pulmonar cronic

Aritmii

Neuropatie autonoma cardiaca

Insuficienta cardiaca globala

Consecintele somnolentei Accidente rutiere, casnice si de munca
Neuropsihice si sociale Depresie

Iritabilitate

Scaderea randamentului intelectual

Afectarea vointei  (hipobulie)

Alterarea relatiilor sociale

Absenteism profesional

Alterarea relatiilor de cuplu

Scaderea stimei de sine

Endocrine si metabolice Tulburari de dinamica sexuala

Sterilitate

Tulburari de glicoreglare

Dislipidemie aterogena

Diverse Reflux gastro-esofagian

Steatoza hepatica

Risc obsterical pentru mama si fat

Diagnosticul SAOS: In functie de simptomul dominant pe care Il acuza pacientul, medicul  de familie trimite pacientul la consult de specialitate, de obicei catre Pneumologie/ Interne, daca somnolenta se asociaza cu sforait si pauze respiratorii atestate de anturaj.

In mod logic reteaua de adresare si investigare a pacientilor este interdisciplinara, deoarece pacientii cu tulburari respiratorii In somn asociaza multiple afectiuni: probleme pulmonare, nazale, cardiace si psihice, care necesita o colaborare Intre specialitati.

Daca In urma consultatiei de specialitate (care include completarea de chestionare specifice) se constata aspecte sugestive pentru SAOS, se recomanda Inregistrarea nocturna a parametrilor vitali In timpul somnului, redata grafic sub forma unor trasee grafice :

  • POLISOMNOGRAFIE  (Inregistrarea completa a parametrilor somnului, ce include monitorizarea activitatii electrice a creierului cu eletrozi plasati pe pielea capului –electroencefalograma ; pacientul doarme In spital sub supravehere audio+ video In infrarosu)
  • POLIGRAFIE – Inegistrarea fluxului respirator cu senzor de flux nazal, a miscarilor toraco-abdominale cu benzi elastice, a pulsului si oxigenarii sangelui cu senzor la deget (pulsoximetru) ; de obicei aparatul este portabil (Inregistrare la domiciliu descarcata ulterior In calculator si analizata)

In functie de rezultatul Inregistrarii, pacientul poate fi fara apnee (sub 5 evenimente pe ora) sau cu SAOS usor daca indicele de apnee-hipopnee pe ora de somn (IAH) este Intre 5 si 15, mediu pentru IAH Intre 15 si 30 si sever pentru IAH peste 30.

Tratamentul SAOS are ca scop suprimarea apneilor, a desaturarilor si a microtrezirilor, iar cea mai eficienta metoda e mentinerea deschisa a cailor aeriene superioare printr-o coloana de aer cu presiune pozitiva. Tratamentul cu presiune pozitiva continua CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) este validata pentru tratamentul SAHOS din 1981.

Sistemele de titrare automata a presiunii (AutoCPAP sau APAP) adapteaza presiunea In functie de nevoile pacientului si se indica la pacientii cu nevoi presionale variabile (cei cu apnee pozitionala, la care apneile apar preponderent In pozitie dorsala, cei care lucreaza In ture, la care profunzimea somnului si deci numarul de apnei prezinta variatii zilnice mari, cei care consuma alcool sau sedative la culcare cu influentarea numarului de apnei).

CPAP reprezinta standardul de aur In tratamentul SAHOS, ce actionand ca o atela pneumatica si Impiedicand colapsul partilor moi faringiene. Beneficiile CPAP includ: scaderea complicatiilor cardiovasculare, Imbunatatirea supravietuirii si efecte psihosociale ca reducerea somnolentei, a depresiei, a accidentelor si absenteismului.

Presiunea este aplicata la nivelul cailor respiratorii superioare prin intermediul unei masti nazale (care cuprinde nasul In mod etans – cel mai des), narinare (pernute care intra In nari – rar) sau faciale (care cuprinde nasul si gura). Se alege cea mai mica masca ce poate cuprinde corect nasul. In general mastile sunt pe 3 marimi: S („small”- mica), M (medie) si L („large” – mare).

Terapia cu CPAP nu schimba conformatia faringelui, ci doar Il mentine deschis In timpul somnului. De aceea apneea In somn nu se vindeca dupa o anumita perioada de tratament. CPAP reprezinta o proteza respiratorie, care functioneaza doar In timpul somnului si doar pe durata utilizarii. Tratamentul cu CPAP este permanent In majoritatea cazurilor. Presiunea terapeutica poate Insa varia cu greutatea corporala, cu varsta, cu bolile care se adauga In timp etc.

Alternativele la CPAP sunt:

  • Masurile igienodietetice
  • Dispozitivele intraorale
  • Tratamentul chirurgical

 

Dr. Lovin Sanziana

Doctor in stiinte medicale

Medic primar in medicina interna

Medic specialist in pneumologie

 

Programează-te acum!